Sigle EU
Romsilva
frunza Parcul natural Bucegi - Specii si habitate - Habitate

Ecosistemele principale ale Parcului sunt tipice zonei continental-boreale. Se poate observa o zonalitate clară, care porneşte de la pădurile montane de foioase, păduri de conifere şi ajunge în zona alpină la paşunile alpine şi stâncăriile din golul alpin. Aceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai complexe întalnite în Europa, fiind foarte bine conservate.

În urma inventarului de baza al florei şi faunei din Parc se poate constata prezenţa unor ecosisteme foarte importante şi diverse, care au un grad de sensibilitate ridicat. Astfel, paşunile alpine sunt acele complexe ecologice care suferă cel mai mult în urma activităţilor legate de prezenţa omului, respectiv din cauza paşunatului excesiv. Speciile care traiesc pe aceste paşuni depind foarte mult de starea ecosistemelor, aici găsindu-se cele mai multe specii vulnerabile şi rare.

Privind în plan vertical, distingem urmatoarele etaje de vegetaţie: etajul montan inferior, etajul montan mijlociu, etajul montan superior, etajul subalpin, etajul alpin inferior, etajul alpin superior. Aceste etaje altitudinale, în raport cu condiţiile de mediu au o vegetaţie caracteristică.

Pădurile ocupă cea mai mare suprafaţă, aproximativ 60% din teritoriul ariei protejate.

Habitat: Habitatul 6230 - Pajisti sud-est carpatice de tãpoticã (Nardus stricta) si Viola declinata

Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajisti pãtrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia caracteristicã carpatobalcanicã Viola declinata are o acoperire redusã, mai ales în grupãrile unde Nardus stricta are o acoperire de pânã le 95%, este monodominantã si numãrul de specii din compozitia floristicã este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constantã ridicatã, dar cu o acoperire de pânã la 5%. Prezent în etajul subalpin, cu numeroase specii microterme si cu diferentialele ecologice. Stratul muschilor este redus, iar numãrul de specii mic; mentionãm: Polytrichum commune, Polytrichumjuniperinum, Dicranum scoparium,Pleurozium schreberi, Hylocomiumsplenden.

Valoare conservativã: moderatã; habitat prioritar european.

Compozitie floristicã: Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum,Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris,Campanula serrata, Geum montanum,Ligusticum mutellina, Potentilla ternata,Campanula abietina, Leucorchis albida,Genista sagittalis, Festuca nigrescens,Antennaria dioica, Luzula campestris,Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasiastricta, Hieracium pilosella, Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana.

Raspandire: Muntii Bucegi- Platou Piatra Arsa, zona Dichiu, Orzea– Lucacila, Blana. Carpatii Orientali: Muntii Rodnei, Muntii Rarãu, Muntele Hãsmasu Mare, Piatra Singuraticã, Muntii Ciucului, Muntele Siriu. Carpatii Meridionali: Muntii Fãgãras; în etajele subalpin si alpin.

Habitat: Habitatul 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

Structura: Stratul arborilor este compus din molid(Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp.sylvatica) si brad (Abies alba) în proportiivariate, cu rare exemplare de paltin demunte (Acer pseudoplatanus) si ulm demunte (Ulmus glabra); are acoperire de90–100% si înãltimi de 26–32 m pentru molid si brad, 22–26 m pentru fag la 100 ani. Stratul arbustilor este slab dezvoltat,compus din exemplare rare de Sambucusracemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor si subarbustilor: de regulã puternicdezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis– Leucanthemum.

Valoare conservativã: foarte mare

Compozitie floristicã: Specii edificatoare:Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica,Abies alba. Specii caracteristice:Leucanthemum waldsteinii, Pulmonariarubra, Symphytum cordatum. Alte speciiimportante: Athyrium filix-femina, Chrysospleniumalternifolium, Circaea lutetiana, Deschampsia caespitosa, Doronicumaustriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas,Equisetum sylvaticum, Epilobium montanum,Lamium galeobodolon, Gymnocarpiumdryopteris, Impatiens noli-tangere,Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Parisquadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemorensis,Stellaria nemorum, Veronicaurticifolia.

Raspandire: In Bucegi: Raciu, Ratei, Bratei, Orzea, Zanoaga, Lucacila, Pripor, Valea muschiului, Carpenis, Peles, Costila,Valea Cerbului, Clincea, Valea Rea, Bangaleasa. In tara: in toti Carpatii romanesti in etajul nemoral.

Habitat: Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale si carpato-balcanice, oligoterme,mezofite,oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu putin amestec de scorus (Sorbus aucuparia),poate avea acoperire de 100% dar spre golul alpin si de 60–80%, situatie în care se pot gãsi tufe de jneapãn (Pinus mugo) sau ienupãr (Juniperus communis); atinge înãltimi de 15–20 m la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slabdezvoltat (Sorbus aucuparia arbustiv, Loniceranigra, Rubus idaeus, Rosa pendulina s.a.). Stratul ierburilor si subarbustiv estedominat de Oxalis acetosella si Vacciniumsp. Stratul muschilor bine dezvoltat cuPolytrichum sp.

Valoare conservativã: mare

Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Soldanellahungarica ssp. major. Alte specii importante: Athyrtium distentifolium, Calamagrostisvillosa, Deschampsia caespitosa.Dryopteris expansa, Homogyne alpina,Gymnocarpium dryopteris, Luzula luzuloides,L. sylvatica, Rumex alpinus, Rubusidaeus, Senecio nemorensis, Viola declinata

Raspandire: In Bucegi : Dudele, Lucacila, Valea Horoabei, Cocora, Paraul lui Serghe, dichiu, Urlatoarea, Malaesti, Grohotis In tara: Muntii Tibles, Rodnei, Cãlimani, Ceahlãu, Harghitei, Penteleu, Ciucas, Bucegi, Fãgãras, Cãpãtãnii, Parâng, Lotrului, Cindrel, Surianu, Retezat, Tarcu, Godeanu, Vlãdeasa, în etajul boreal.

Habitat: Habitatul 9420 - Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra

Structura: Stratul arborilor, compus din larice (Larix decidua) exclusiv sau cuamestec de molid (Picea abies), zâmbru (Pinus cembra), rar, brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), paltin de munte (Acerpseudoplatanus), acoperire de 70–90% (pădure) la altitudini până la 1600–1750 m, sau mică, de 40–60% (rarişte) la altitudini mari peste 1750 m sau pe stâncării; arborii au înălţimi de 20–28 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, bine dezvoltat, compus din Juniperus sibirica, Salix silesiaca, Ribespetraeum, Sorbus aucuparia, mai rar Pinusmugo. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, dezvoltat variabil, compus din amestec de specii acidofile (Vaccinium myrtillus,V. vitis-idaea, Deschampsia flexuosa), darşi specii de buruienişuri montane (Adenostyles orientalis) şi chiar specii de mull(Asperula odorata, Lamium galeobdolon)

Valoare conservativã: Foarte mare

Compozitie floristicã: Specii edificatoare:Larix decidua. Specii caracteristice: Saxifraga cuneifolia. Alte specii importante : Aquilegia transsilvanica,Athyrium distentifolium, Calamagrostisarundinacea, Campanula abietina, Carduuspersonata, Chrysanthemum rotundifolium,Dryopteris carthusianorum, Fragaria vesca,Homogyne alpina, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Melampyrum sylvaticum,Moneses uniflora, Oxalis acetosella, Phleum alpinum, Poa nemoralis, Ranunculus carpaticus, Rubus idaeus, Soldanella hungarica, Valeriana montana ş.a. Stratulmuşchilor bine dezvoltat sub masiv, cu Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Plagiochila asplenioides, Rhitidiadelphus triquetrus ş.a

Raspandire: In Bucegi: Ratei, Deleanu, Orzea, Cocora, Horoabele, Laptici, Zgarbura, Jepii Mari si Mici, Valea Cerbului, Malaiesti, Velicanu, Poarta, Simon, Grohotis, Bangaleasa. În Carpatii: Orientali (masivul Ceahlãu), Meridionali (masivele Ciucas, Bucegi, Lotrului) si Ocidentali (Vidolm).

Romsilva